Eu n-am ştiut cum au trecut
Atâţia ani şi i-am pierdut,
Că prea puţin am petrecut,
Cu toţi acei ce i-am avut
Atât de-aproape şi n-au vrut,
Să fie veşnici pe pământ.
Că dacă eu am mai greşit
Şi dacă atunci nu am rostit
Atât de des cât v-am iubit,
Ştiu că o să mă iertaţi
Şi astăzi nu mă mai certaţi,
Că atunci n-am ascultat
Şi numai astăzi am aflat,
Că omul când îmbătrâneşte,
Abia atunci se dezmeticeşte,
Şi când vede ce puţin,
A mai rămas din al său destin
Din suflet scoate un cuvânt
Sau poate un ultim sărut,
Pentru toţi acei ce în trecut,
Pe care el i-a cunoscut,
De când pe lume s-a născut.
Şi azi ca ieri să-ţi aminteşti De încă-o zi de primăvară, Ce-ţi intră-n casă cu poveşti Din zori de zi şi până-n seară. Şi azi ca ieri să-ţi dăruieşti Un zâmbet cald, o-mbrăţişare, Să fii tu însăţi, să iubeşti Această zi de sărbătoare.
vineri, 19 iunie 2009
N-am ştiut
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.