Chinurile facerii m-au surprins la Târgu-Jiu. La
maternitate nu cunoşteam pe nimeni… Bebe a vorbit cu medicul de gardă, dar când
a fost chemat să mă asiste, acesta a refuzat… Motivul? Nu apucasem să mă
tocmesc cu el… Am avut noroc cu o asistentă, care a fost de faţă şi
impresionată de starea mea, m-a ajutat să nasc… Am căutat-o peste ani, dar nu
am găsit-o. Am aflat că a ajutat multe femei să-şi întrerupă sarcina şi a plătit
scump acest lucru… Dacă aş vrea să-i mulţumesc cuiva, din acea perioadă a
vieţii mele, i-aş mulţumi acestei asistente, pentru că a fost alături de mine
la naşterea fetiţei noastre… Şi a făcut-o fără să ceară nimic…
Şi minunea s-a produs după 42 ani. Am reîntâlnit-o pe prispa case ei, cu aceeaşi privire caldă, ca odinioară. I-am spus povestea mea, povestea noastră şi i-am mulţumit cu o îmbrăţişare...